str. Lucaci nr. 21 (actuala str. Logofăt Udrişte nr. 33)
monument
istoric
Construcţia a fost realizată pe strada Lucaci nr. 21 bis. Terenul pe care s-a construit casa era în mahalaua Lucaciului[1], (strada Logofăt Udrişte nr. 11). Comanditarul locuinţei a fost Gheorghe Ionescu – Gion[2], istoric şi publicist celebru, prieten cu Ion N. Socolescu.
Clădirea este amplasată pe limita posterioară a terenului, retrasă de la stradă şi se desfăşoară pe demisol, parter şi o încăpere la mansardă. Este o locuinţă de mici dimensiuni, cu camere la parter dispuse pe o parte şi alta a holului. Compoziţia are un element dominant, creat pe latura stângă. Socolescu renunţă la scara poziţionată în axul casei, cum erau la casele de început în stil academic, realizând o scară în circulară, adosată faţadei laterale stânga.
Intrarea se face printr-un pridvor, care debuşează într-un vestibul amplu, de unde se accede în restul încăperilor. La mansardă este o încăpere amplasată în axul faţadei principale, iar la demisol este sufrageria, bucătăria, două camere şi o pivniţă.
Faţada principală este rezolvată simetric, cu traveea centrală în decroş faţă de restul faţadei, care cuprinde porticul de acces, alcătuit din coloane duble, prevăzute cu socluri şi capiteluri, care susţin un arc trilobat, balconul de peste portic, cu acces din mansardă. Rezolvarea travei centrale, în decroş, va fi un model de lucru caracteristic stilului său personal.
Ferestrele faţadei principale sunt cuplate câte două, terminate în arce trilobate şi prinse în ancadramente bogat decorate. Porticul de acces aminteşte de pridvorul casei ţărăneşti, arhitectul folosind, în locul stâlpilor din lemn sculptat, coloane de zidărie, cu capiteluri bogat decorate. Faţadele sunt decorate cu detalii florale în stuc, ocniţe, funia în torsadă, precum şi motive din ţesăturile româneşti pictate pe sticlă şi intercalate între consolele de lemn ale streşinii înfundate.
Pe frontonul, bogat decorat, se află un medalion cu însemnele de carturar, o carte deschisă şi o pană, iar vitraliile ferestrelor au medalioane cu portertele unor domnitori români.
În prezent, casa, monument istoric, este de nerecunoscut, traveea centrală a faţadei principale este modificată. Casa este învăluită de reclame, iar viţa de vie a acoperit-o total necontrolat.
cercetător și autor text arh. drd. Gabriela Petrescu
Sursa: Analele arhitecturei
Construcţia a fost realizată pe strada Lucaci nr. 21 bis. Terenul pe care s-a construit casa era în mahalaua Lucaciului[1], (strada Logofăt Udrişte nr. 11). Comanditarul locuinţei a fost Gheorghe Ionescu – Gion[2], istoric şi publicist celebru, prieten cu Ion N. Socolescu.
Clădirea este amplasată pe limita posterioară a terenului, retrasă de la stradă şi se desfăşoară pe demisol, parter şi o încăpere la mansardă. Este o locuinţă de mici dimensiuni, cu camere la parter dispuse pe o parte şi alta a holului. Compoziţia are un element dominant, creat pe latura stângă. Socolescu renunţă la scara poziţionată în axul casei, cum erau la casele de început în stil academic, realizând o scară în circulară, adosată faţadei laterale stânga.
Intrarea se face printr-un pridvor, care debuşează într-un vestibul amplu, de unde se accede în restul încăperilor. La mansardă este o încăpere amplasată în axul faţadei principale, iar la demisol este sufrageria, bucătăria, două camere şi o pivniţă.
Faţada principală este rezolvată simetric, cu traveea centrală în decroş faţă de restul faţadei, care cuprinde porticul de acces, alcătuit din coloane duble, prevăzute cu socluri şi capiteluri, care susţin un arc trilobat, balconul de peste portic, cu acces din mansardă. Rezolvarea travei centrale, în decroş, va fi un model de lucru caracteristic stilului său personal.
Ferestrele faţadei principale sunt cuplate câte două, terminate în arce trilobate şi prinse în ancadramente bogat decorate. Porticul de acces aminteşte de pridvorul casei ţărăneşti, arhitectul folosind, în locul stâlpilor din lemn sculptat, coloane de zidărie, cu capiteluri bogat decorate. Faţadele sunt decorate cu detalii florale în stuc, ocniţe, funia în torsadă, precum şi motive din ţesăturile româneşti pictate pe sticlă şi intercalate între consolele de lemn ale streşinii înfundate.
Pe frontonul, bogat decorat, se află un medalion cu însemnele de carturar, o carte deschisă şi o pană, iar vitraliile ferestrelor au medalioane cu portertele unor domnitori români.
În prezent, casa, monument istoric, este de nerecunoscut, traveea centrală a faţadei principale este modificată. Casa este învăluită de reclame, iar viţa de vie a acoperit-o total necontrolat.
cercetător și autor text arh. drd. Gabriela Petrescu
Foto: Cristian Gache
Sursa: A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic
Foto: arh. Gabriela Petrescu
[1] Mahalaua Lucaci, apare încă din vremea lui Constantin Brâncoveanu. De o
mare importanţă în zonă era Biserica Lucaci (1764), unde a cântat Anton Pann (1796-1854) şi unde a fost
îngropat.
[2] Ionescu- Gion (1857-1904), publicist. profesor, istoric. A urmat facultatea de
Litere din Bucureşti. Îşi pregăteşte doctoratul la Paris, susţinându-l la
Bruxelles. Ca ziarist debutează, în 1876, la Telegraful, iar din 1877, până în 1889, va colabora la ziarul România Liberă. Din 1885 până în 1904 a
activat în societatea Ateneul Român, fiind ale vicepreşedinte. Ca istoric a
publicat multe studii, cel mai
important fiind, Istoria Bucurescilor,
apărut în 1899.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu